Tricoul meu cel nou!
duminică, 26 aprilie 2009
Concertul Filth Fest la Cluj
Se pare ca a devenit o traditie pentru noi concertele Moonspell.
Chiar vorbeam cu Jean in timpul spectacolului ca am terminat cu ascultatul acasa, de acum ii vom asculta numai live:)
Dap...e a treia oara intr-un an cand ii vedem pe Moonspell.
Concertul de la Cluj mi s-a parut net superior celui din Budapesta, dar inferior celui de la Bucuresti unde Moonspell a fost cap de afis.
In deschidere au cantat Dead Shape Figures. Au sunat bine si muzica energica i-a pus in miscare pe spectatori.
Au urmat Turisas, pentru mine o surpriza, mi-au placut foarte mult.
Vocea buna, muzica antrenanta, au venit cu o vioara si un acordeon si au facut un spectacol pe cinste.
Au urmat Moonspell in uralele spectatorilor. Au cantat melodii diferite fata de celelalte concerte: Luna, Scorpion Flower dar si celebrele: Opium, Vampiria, Alma Mater si Full Moon Madness.
Desi publicul a cerut bis acesta nu a avut loc pentru ca nu mai era timp si trebuia sa-si faca si Cradle "spectacolul". Am fost foarte dezamagiti.
Mie mi s-a parut Ribeiro nervos si agitat...pe ce nu stiu...parerea mea.
Au urmat Cradle of Filth...cum ii stim...voce pitigaiata, Dani the duck ratoiul.
S-a vazut clar ca oamenii au venit la concert pentru Moonspell, la Cradle s-au rarit simtitor.
Cu toata bunavointa, am plecat si noi dupa trei melodii ca sa nu stricam gustul de pana atunci al serii.
Dead Shape Figures
Turisas
Moonspell
Cradle of filth
Chiar vorbeam cu Jean in timpul spectacolului ca am terminat cu ascultatul acasa, de acum ii vom asculta numai live:)
Dap...e a treia oara intr-un an cand ii vedem pe Moonspell.
Concertul de la Cluj mi s-a parut net superior celui din Budapesta, dar inferior celui de la Bucuresti unde Moonspell a fost cap de afis.
In deschidere au cantat Dead Shape Figures. Au sunat bine si muzica energica i-a pus in miscare pe spectatori.
Au urmat Turisas, pentru mine o surpriza, mi-au placut foarte mult.
Vocea buna, muzica antrenanta, au venit cu o vioara si un acordeon si au facut un spectacol pe cinste.
Au urmat Moonspell in uralele spectatorilor. Au cantat melodii diferite fata de celelalte concerte: Luna, Scorpion Flower dar si celebrele: Opium, Vampiria, Alma Mater si Full Moon Madness.
Desi publicul a cerut bis acesta nu a avut loc pentru ca nu mai era timp si trebuia sa-si faca si Cradle "spectacolul". Am fost foarte dezamagiti.
Mie mi s-a parut Ribeiro nervos si agitat...pe ce nu stiu...parerea mea.
Au urmat Cradle of Filth...cum ii stim...voce pitigaiata, Dani the duck ratoiul.
S-a vazut clar ca oamenii au venit la concert pentru Moonspell, la Cradle s-au rarit simtitor.
Cu toata bunavointa, am plecat si noi dupa trei melodii ca sa nu stricam gustul de pana atunci al serii.
Dead Shape Figures
Turisas
Moonspell
Cradle of filth
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Daca ajungeti in Cluj viziati NEAPARAT Muzeul Etnografic al Transilvaniei!!
Expozitia permanenta este foarte bine documentata, prezentata si structurata: aici aveti toate informatiile.
Am cumparat un album de fotografii care contine 296 de copii fotografice alb-negru ale negativelor executate de Denis Galloway in perioada 1926-1936 si 14 fotografii color, datate 1931-1936, singurele pozitive color pe sticla din patrimonial muzeului.
Denis Galloway a petrecut anii 1926-1950 in Romania.
Intr-o scrisoare ii scrie unei prietene:”am fost acolo pentru un timp asa de lung, incat a devenit tot mai mult casa mea , mai mult decat Anglia.”
L-a cunoscut pe Romulus Vuia, directorul Muzeului Etnografic al Ardealului si si-a oferit serviciile acestuia: sa fotografieze, sa execute picturi etnografice si sa achizitioneze obiecte pentru institutie.
Trebuie sa ma laud (a cata oara) cu unul din lucrurile tesute si cusute de bunica mea:
Expozitia permanenta este foarte bine documentata, prezentata si structurata: aici aveti toate informatiile.
Am cumparat un album de fotografii care contine 296 de copii fotografice alb-negru ale negativelor executate de Denis Galloway in perioada 1926-1936 si 14 fotografii color, datate 1931-1936, singurele pozitive color pe sticla din patrimonial muzeului.
Denis Galloway a petrecut anii 1926-1950 in Romania.
Intr-o scrisoare ii scrie unei prietene:”am fost acolo pentru un timp asa de lung, incat a devenit tot mai mult casa mea , mai mult decat Anglia.”
L-a cunoscut pe Romulus Vuia, directorul Muzeului Etnografic al Ardealului si si-a oferit serviciile acestuia: sa fotografieze, sa execute picturi etnografice si sa achizitioneze obiecte pentru institutie.
Trebuie sa ma laud (a cata oara) cu unul din lucrurile tesute si cusute de bunica mea:
Muzeul de Arta Cluj
Detine o colectie bogata de tablouri, in special Grigorescu, Luchian, Aman, Pallady.
Din pacate palatul se afla intr-o stare deplorabila si la exterior si in interior.
Parchetul din salile de expozitie scirtiia foarte tare, ne-am miscat foarte incet si pe varfuri, ma tot intrebam ce se intampla daca nu eram singurii vizitatori.
Si inca se pare ca sunt norocosi: "Muzeul tine de Bucuresti si asa mai primesc ceva fonduri" spre deosebire de Muzeul de Istorie care era inchis pentru renovare de mult timp...si cine stie peste cati ani se va redeschide.
Mai multe informatii aici
Au in colectie doua tablouri semnate Sava Hentia.
Multe din tablourile lui sunt expuse in Muzeul municipal din Sebes-Casa Zapolya.
Pentru ca pe viitor voi face o excursie acolo am cautat mai multe informatii despre ce pot sa mai vizitez in zona.
Asa am descoperit asta:
"Casa memoriala "Sava Hentia", situata in satul Sebesel, era considerata drept unul dintre monumentele istorice importante ale judetului Alba. Incepand cu anul 2001, s-au facut demersuri repetate pentru salvarea monumentului. Atunci, conducerea Primariei Sasciori a trimis o adresa Inspectoratului de Cultura prin care semnala ca, in noaptea de 23/24 septembrie 2001, s-a daramat acoperisul casei memoriale.
In document se spunea clar ca sunt necesare "interventii urgente pentru reparare, cu volum de munca mare, calificata, si efort financiar". Informarea a ajuns la Ministerul Culturii, care n-a gasit insa fonduri pentru acest obiectiv. In noiembrie 2001, autoritatile locale au tras un nou semnal de alarma: "Fara investitii masive in vederea reconstruirii din temelii a acestei case memoriale - din partea Ministerului Culturii si Cultelor si a consiliului judetean - aceasta cladire se va ruina complet".
In lipsa sprijinului financiar, inevitabilul s-a produs. Anul trecut, din acest imobil cu valoare istorica mai exista doar o parte dintr-un zid si o groapa, care fusese fundatia casei. Asa ca director Directiei pentru Cultura Alba, Gabriel Rustoiu, si viceprimarul comunei Sasciori, Stefan Capata, nu au mai putut decat sa constate "disparitia casei natale Sava Hentia din Sebesel, cladire monument istoric din secolul XIX".
Din casa amintita se mai pastreaza o parte din zidul exterior si frontalul vechi, starea actuala a imobilului nemaipermitand a fi numit monument istoric, se arata in concluziile minutei incheiate cu ocazia unei deplasari pe teren. In baza acestui document, Casa memoriala "Sava Hentia" a fost scoasa de pe lista monumentelor istorice din judetul Alba."
Super tare! O declara monument dar o lasa in voia sortii....iar cand s-a darmat o scot de pe lista si asa au scapat de o problema!
Din pacate palatul se afla intr-o stare deplorabila si la exterior si in interior.
Parchetul din salile de expozitie scirtiia foarte tare, ne-am miscat foarte incet si pe varfuri, ma tot intrebam ce se intampla daca nu eram singurii vizitatori.
Si inca se pare ca sunt norocosi: "Muzeul tine de Bucuresti si asa mai primesc ceva fonduri" spre deosebire de Muzeul de Istorie care era inchis pentru renovare de mult timp...si cine stie peste cati ani se va redeschide.
Mai multe informatii aici
Au in colectie doua tablouri semnate Sava Hentia.
Multe din tablourile lui sunt expuse in Muzeul municipal din Sebes-Casa Zapolya.
Pentru ca pe viitor voi face o excursie acolo am cautat mai multe informatii despre ce pot sa mai vizitez in zona.
Asa am descoperit asta:
"Casa memoriala "Sava Hentia", situata in satul Sebesel, era considerata drept unul dintre monumentele istorice importante ale judetului Alba. Incepand cu anul 2001, s-au facut demersuri repetate pentru salvarea monumentului. Atunci, conducerea Primariei Sasciori a trimis o adresa Inspectoratului de Cultura prin care semnala ca, in noaptea de 23/24 septembrie 2001, s-a daramat acoperisul casei memoriale.
In document se spunea clar ca sunt necesare "interventii urgente pentru reparare, cu volum de munca mare, calificata, si efort financiar". Informarea a ajuns la Ministerul Culturii, care n-a gasit insa fonduri pentru acest obiectiv. In noiembrie 2001, autoritatile locale au tras un nou semnal de alarma: "Fara investitii masive in vederea reconstruirii din temelii a acestei case memoriale - din partea Ministerului Culturii si Cultelor si a consiliului judetean - aceasta cladire se va ruina complet".
In lipsa sprijinului financiar, inevitabilul s-a produs. Anul trecut, din acest imobil cu valoare istorica mai exista doar o parte dintr-un zid si o groapa, care fusese fundatia casei. Asa ca director Directiei pentru Cultura Alba, Gabriel Rustoiu, si viceprimarul comunei Sasciori, Stefan Capata, nu au mai putut decat sa constate "disparitia casei natale Sava Hentia din Sebesel, cladire monument istoric din secolul XIX".
Din casa amintita se mai pastreaza o parte din zidul exterior si frontalul vechi, starea actuala a imobilului nemaipermitand a fi numit monument istoric, se arata in concluziile minutei incheiate cu ocazia unei deplasari pe teren. In baza acestui document, Casa memoriala "Sava Hentia" a fost scoasa de pe lista monumentelor istorice din judetul Alba."
Super tare! O declara monument dar o lasa in voia sortii....iar cand s-a darmat o scot de pe lista si asa au scapat de o problema!
miercuri, 22 aprilie 2009
Legenda Virfului Cindrel
"Zice-se ca-r fi fost demult tare, tri ciobani fraţi buni. Dedaţi cu de-ale păstoritului pe plaiurile nalte de dinsus de pădure, erau harnici şi făţoşi fără păreche. Da' ăl mai mic - Cindrel pe numele lui - îi întrecea de împlinit ce era şi de câte fete şi băciţe îi tâneau calea. I-a fost dat să aiba dară, vecină, o munteancă (Muntenia) frumoasă, 'naltă cu ochii ca cicoarea şi obrazu' ca roua pe iarbă creaţă când dau zorile. Şi s-or plăcut împreuna de cum s-au aflat. Numa' că în cea parte de soare apune vieţuia un Uriaş de-mpreună cu copila-sa de-i zicea Fetiţa Urieşului; care, de cum l-a văzut într-o zâ pe Cindrel, cu cioporu' pe-o muche ierbată, la plăcut de-o căzut beteagă dupa el.
Căutând-o atunci de pricina beteşugului i-o zis Fetiţa lu' tătâne-su, Urieşu: Să-mi aduci pe Cindrel de soţ că fără el n-oi mai trăi. Urieşu n-o mai stat şi i-o poruncit lu' Cindrel să-i ia fata că de nu îl va nimici de viaţă. Numa' că Cindrel n-avea inima decât pentru Munteanca lui. Şi inimii cine-i poate porunci ? Cu Munteanca să nimerea el la port şi la vorba şi la gând şi la orice. Şi-o lăcrămat pe sama asta ghetu' Cindrel de s-o adunat, hăt acolo, ca la doua iezere limpezi de ape.
Iezerul Mic şi Iezerul Mare le-o ramas porecla pâna-n zâua de az.
Da' Urieşu' şi-o-nplinit cuvântu şi l-o tăiat, bietu de el. Plâns-o şi Munteanca de o curs părău şi pâna acu' o facut vale şi Valea Frumoasei îi zice. Apoi baciţele şi fetele de l-or ştiut pe Cindrel i-or pus flori şi câte-o şurţă de pământ de l-or coperit şi ni aşa s-o ridicat munte şi-un vârf de-i poarta numele. Păi nici copila Urieşului n-o mai trăit şi mai spre soare apune de Cindrel şi-o sfârşit zilele tot pe-un vârf de munte de-i zâce de-atunci Fetiţa. Şi tot prin cel hotar zâce să fi rămas o stâncă oablă ca-n gradină cu numele de "Masa Urieşului", bagsamă pe care prânzea el"
Căutând-o atunci de pricina beteşugului i-o zis Fetiţa lu' tătâne-su, Urieşu: Să-mi aduci pe Cindrel de soţ că fără el n-oi mai trăi. Urieşu n-o mai stat şi i-o poruncit lu' Cindrel să-i ia fata că de nu îl va nimici de viaţă. Numa' că Cindrel n-avea inima decât pentru Munteanca lui. Şi inimii cine-i poate porunci ? Cu Munteanca să nimerea el la port şi la vorba şi la gând şi la orice. Şi-o lăcrămat pe sama asta ghetu' Cindrel de s-o adunat, hăt acolo, ca la doua iezere limpezi de ape.
Iezerul Mic şi Iezerul Mare le-o ramas porecla pâna-n zâua de az.
Da' Urieşu' şi-o-nplinit cuvântu şi l-o tăiat, bietu de el. Plâns-o şi Munteanca de o curs părău şi pâna acu' o facut vale şi Valea Frumoasei îi zice. Apoi baciţele şi fetele de l-or ştiut pe Cindrel i-or pus flori şi câte-o şurţă de pământ de l-or coperit şi ni aşa s-o ridicat munte şi-un vârf de-i poarta numele. Păi nici copila Urieşului n-o mai trăit şi mai spre soare apune de Cindrel şi-o sfârşit zilele tot pe-un vârf de munte de-i zâce de-atunci Fetiţa. Şi tot prin cel hotar zâce să fi rămas o stâncă oablă ca-n gradină cu numele de "Masa Urieşului", bagsamă pe care prânzea el"
marți, 7 aprilie 2009
Ciocolata Brukenthal
Muzeul Brukenthal are de anul trecut o ciocolată care îi poartă numele.
Ea va fi disponibilă pe piaţă în două sortimente. Unul are aromă de cremă de orez şi rom, iar altul cu lapte.
În 2009, ciocolata va fi distribuită în străinătate, în hoteluri şi instituţii de cultură, urmând ca apoi să se găsească şi în magazine.
Muzeul Brukenthal a anuntat că în fiecare an se vor lansa alte produse de acest gen cu ocazia unor momente festive şi importante.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
